Fumatul si riscurile in arteriopatia obliteranta tratata cu statine
Fumatul si riscurile in arteriopatia obliteranta tratata cu statine
Fumatul si riscurile in arteriopatia obliteranta tratata cu statine
Fumătorii au un risc semnificativ mai mare de a se confrunta cu arteriopatia obliterantă decât persoanele care nu fumează. Mai mult decât atât, există anumite tipuri de arteriopatie obliterantă prezente exclusiv la fumători, potrivit specialiștilor. Să vedem cum se tratează arteriopatia obliterantă și ce poți face pentru a renunța la fumat.
Fumatul este un factor de risc major pentru dezvoltarea arteriopatiei obliterante. Fumul de țigară conține substanțe chimice care pot deteriora peretele interior al arterelor, provocând inflamație și acumulare de plăci de grăsime. Acest lucru poate duce la îngustarea sau blocarea arterelor, reducând fluxul de sânge către membrele inferioare și provocând simptome precum durere la mers sau chiar risc de amputație în cazuri severe. Renunțarea la fumat poate încetini progresia bolii și poate reduce riscul de complicații asociate cu arteriopatia obliterantă.
Ce este arteriopatia obliterantă?
Cunoscută și sub numele de boală arterială periferică sau boală vasculară periferică, arteriopatia obliterantă este o afecțiune care influențează circulația sângelui și sănătatea vaselor de sânge. Apare atunci când arterele sunt obstrucționate de depuneri de colesterol, ceea ce duce la o reducere a fluxului de sânge de la inimă la mușchii de la nivelul membrelor (cel mai adesea în picioare).
Cele mai multe forme de arteriopatie obliterantă sunt cauzate de acumularea treptată de material gras pe pereții arterelor. Această condiție este numită ateroscleroză. În timp, arterele devin atât de înguste, încât sângele nu mai poate circula către creier sau extremități, iar un cheag de sânge poate duce la blocarea completă a arterei.
Legătura dintre fumat și arteriopatia obliterantă
Prima asociere între fumat și boala arterială periferică a fost raportată acum mai mult de 100 de ani. Din acel moment, cercetarea a relevat în mod constant că fumatul este principalul factor de risc modificabil pentru arteriopatia obliterantă.
De exemplu, Institutul Național de Statistică în Sănătate și Nutriție din Statele Unite ale Americii a raportat în anii 2000 că fumatul a reprezentat pentru majoritatea pacienților cauza diagnosticului de arteriopatie obliterantă, după etnie, diabet zaharat, insuficiență renală severă, hipertensiune arterială și hipercolesterolemie (nivel ridicat de colesterol în sânge).
Ulterior, un grup de cercetători europeni a publicat date obținute din peste 50 de studii privind asocierea dintre boala arterială periferică și fumat, concluzia fiind ca fumatul a dublat riscul unui individ de a dezvolta această afecțiune.
Renunțarea la fumat reduce riscul de deces și ajută tratamentul
Există dovezi substanțiale care arată că oprirea fumatului scade riscul de progresie a bolii în rândul pacienților cu arteriopatie obliterantă și reduce dramatic riscul de deces prematur și eventuala nevoie de amputare a membrelor ca urmare a unei tromboze.
Un studiu realizat în SUA la care au luat parte 39.825 de femei cu nicio afecțiune cardiovasculară cunoscută a raportat o scădere semnificativă a riscului de a dezvolta oricând în viitor arteriopatie obliterantă pentru cele care nu au fumat niciodată, comparativ cu pacientele fumătoare. Cu toate acestea, riscul a rămas crescut în mod semnificativ în rândul fostelor fumătoare, comparativ cu cele care nu au fumat niciodată.
Ce tratament există pentru arteriopatia obliterantă?
În majoritatea cazurilor, poți să ții sub control arteriopatia obliterantă, printr-o combinație de medicamente și modificări făcute în stilul de viață. Acestea ajută la calmarea simptomelor și la reducerea riscurilor de a suferi un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral. Medicul curant te poate sfătui să faci următoarele lucruri dacă suferi de arteriopatia obliterantă:
- Să renunți la fumat (dacă fumezi).
- Să adopți o alimentație echilibrată, pentru a te ajuta să îți ții glicemia și greutatea sub control.
- Să reduci cantitățile de colesterol din alimentație, grăsimi saturate, zahăr și sare, pentru că așa îți poți reduce tensiunea arterială și valorile colesterolului din sânge.
- Să urmezi un program de exerciții fizice moderate, sub supravegherea unui specialist, în cadrul căruia să te odihnești atunci când simți durere în picioare. Cei mai mulți medici recomandă un exercițiu simplu: mersul pe jos, de trei ori pe săptămână, cam 30 de minute în fiecare zi.
- Să îți monitorizezi tensiunea arterială și să iei medicamentele pentru tratarea hipertensiunii arteriale, așa cum ți-au fost prescrise de medic.
- Să iei orice alte medicamente prescrise, cum ar fi cele pentru diabet sau cele pentru scăderea colesterolului (de obicei, se recomandă statine, dar nu neapărat), așa cum ți-au fost prescrise.
- Să iei medicamente antiplachetare sau aspirină, conform recomandărilor medicului, pentru a-ți subția sângele. Acestea îți pot ajuta sângele să circule mai bine prin arterele înguste sau rigide.
Ce sunt statinele?
Statinele sunt inhibitori de HMG CoA reductază, o enzimă esențială în sinteza colesterolului. Statinele reduc în mod eficient nivelul colesterolului total și pe cel al colesterolului LDL și putem spune că sunt cele mai eficiente medicamente disponibile în prezent în ce privește tratamentul hipercolesterolemiei.
Mai multe studii au demonstrat că administrarea statinelor în rândul pacienților cu boală arterială periferică rezultă în reducerea sau încetinirea progresiei afecțiunii și chiar în regresia dezvoltării plăcii ateromatoase. Tratamentul cu statine la acești pacienți duce la o scădere simultană a incidenței evenimentelor cardiovasculare, cum ar fi accidentul vascular cerebral.
Cum poți să renunți la fumat?
Renunțarea la fumat poate fi o provocare, mai ales dacă fumezi de mulți ani și foarte multe țigări pe zi. Dar există numeroase strategii și resurse disponibile pentru a te ajuta să reușești, dacă chiar îți dorești să scapi de acest viciu și să îți îmbunătățești sănătatea. Iată câteva sfaturi care ți-ar putea fi utile:
Decide să renunți
Primul pas este ca, în mintea ta, să iei decizia fermă de a renunța la fumat și să-ți stabilești un scop clar. Gândește-te la motivele pentru care vrei să renunți și concentrează-te pe beneficiile pe care le vei obține: poate vrei să îți scazi riscul de boli grave sau vrei să ajuți la tratamentul unei boli cu care ai fost diagnosticat, cum ar fi arteriopatia obliterantă. Poate vrei să ai șanse la o bătrânețe mai lungă și mai sănătoasă, pentru a te bucura în continuare de viață și de cei dragi.
Caută sprijin
Fumatul este un obicei greu de eliminat, deci e bine să ai susținere din partea familiei, prietenilor și colegilor de muncă. Aceștia te pot încuraja și sprijini în procesul de renunțare la fumat și te pot sfătui în cazul în care cineva dintre ei s-a lăsat de fumat în trecut. De asemenea, există grupuri de susținere și linii telefonice de consiliere pentru renunțarea la fumat la care poți apela pentru ajutor suplimentar.
Încearcă substituenții de nicotină
Guma de mestecat, plasturii sau pastilele cu nicotină pot ajuta la reducerea simptomelor de sevraj și la creșterea șanselor de succes în renunțarea la fumat. Aceste produse eliberează treptat nicotină în organism, ajutându-te să faci față dorinței de a fuma. Întreabă-ți medicul de familie despre aceste produse și dacă ar putea fi utile în cazul tău.
Găsește alternative sănătoase de distracție
Deși acest lucru poate părea surprinzător pentru nefumători, unii oameni fumează ca formă de distracție. Dacă te numeri printre ei, când te hotărăști să renunți la fumat gândește-te cu ce activități interesante pentru tine, dar sănătoase, poți înlocui acest viciu. Poate plimbările sau excursiile în natură ar putea fi o variantă, poate exercițiile fizice, meditația, tâmplăria ori cititul unor cărți care să te facă să râzi. Sunt multe metode pentru a-ți menține mintea ocupată și pentru a-ți crea bună-dispoziție, important e să le cauți pe care care se potrivesc cu tine.
Evită factorii declanșatori
Identifică situațiile sau activitățile care îți declanșează dorința de a fuma și încearcă să le eviți sau să găsești modalități de a le gestiona într-un mod sănătos. Dacă toți prietenii tăi fumează, poate fi greu să petreci timpul cu ei, dar asta nu înseamnă că nu puteți găsi activități în care nici ei să nu fumeze și nici tu să nu fii tentat.
Fii răbdător
Renunțarea la fumat poate să fie un proces long și este posibil să întâmpini dificultăți pe parcurs. Sunt oameni care au decis să nu mai fumeze și, pur și simplu, nu au mai fumat niciodată, dar sunt și oameni care au nevoie să renunțe treptat, reducând numărul de țigări zilnice. De asemenea, e posibil ca după o perioadă în care ai reușit să nu fumezi, să ai o recădere. Sfatul nostru este să nu te descurajezi dacă nu îți iese din prima. Fii răbdător cu tine însuți și sărbătorește fiecare succes, indiferent de cât de mic este și fii convins că până la urmă vei reuși să scapi de acest viciu.
Caută ajutor profesional
Dacă orice ai încerca, simți că totuși îți este prea dificil să renunți la fumat pe cont propriu, roagă medicul de familie să facă un plan împreună cu tine sau discută cu un specialist în renunțarea la fumat. Aceștia îți pot oferi sfaturi personalizate și îți pot prescrie medicamente sau alte terapii (și terapia psihologică poate să fie de ajutor) pentru a te ajuta să renunți la fumat.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
CDC - Peripheral Arterial Disease (PAD)
https://www.cdc.gov/heartdisease/PAD.htm
NCBI - A modern day perspective on smoking in peripheral artery disease
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10175606/
Studiul „A modern day perspective on smoking in peripheral artery disease”, apărut în Front Cardiovasc Med. 2023; 10: 1154708. Published online 2023 Apr 28. doi: 10.3389/fcvm.2023.1154708, autori: Leili Behrooz et al.
Te-ar mai putea interesa și...
